Despre noi

Biserica fortificata din Harman

La doar 10 km de Brasov se află una dintre cele mai frumoase cetăti tăranesti din Transilvania: Biserica fortificata din Hărman. Programul de vizitare este de marti pana duminica 9-12 si 13-18, si atentie la programul de masa al ingrijitoarei angajata acolo. Noi am ajuns pe la 12:40 si am fost trimisi la plimbare destul de bombanitor, in conditiile in care tocmai ieseau 2 turisti care intrasera la 12 fara un sfert si deja ii stricasera rau tabieturile. Oricum doamna cu pricina sta pe un scaun la intrare si doar incaseza taxa de vizitare (5 lei adulti si 2 lei copiii>5 ani). Noi nu am inteles de ce are nevoie sa inchida muzeul pentru o ora in miezul zilei.

Detalii despre biserica si fortificatii gasiti pe wikipedia sau harman info.

Ca si Biserica Fortificata Prejmer, noi v-o recomandam ca un loc ce merita vizitat si cu copiii, ai mei gasindu-si suficiente atractii care sa ii distreze: fantana cu cumpana, scarile de lemn, incaperile muzeu cu imbracaminte si obiecte vechi, sala  de clasa, cartile de cantece  bisericesti pe care le-au gasit in biserica. Interiorul fortificatiei arata bine, totul este ingrijit, probabil recent renovat.













Tavanul capelei catolice, aflata intr-o incapere de la primul nivel al fortificatiei (biserica este evanghelica).




Din biserica se poate urca in turn pe scari inguste si foarte abrupte pana la clopote (sub ceas). Urcusul NU este pentru copii: cel putin una din scari are treptele extrem de distantate, iar la coborare a trebuit de multe ori sa cobor in pozitie ghemuita pe treptele abrupte. 


Cetatea Rasnov si Pestera Cetatii

La 15 km de Brasov, o plimbare prin Cetatea Rasnov este o excelenta iesire in aer liber pentru copii, cu suficienta istorie, spatiu de alergat, atmosfera medievala, stradute inguste, urcusuri si coborasuri si magazine cu suveniruri.
Din parcare puteti lua un soi de tractoras cu remorca pana la cetate, mai mult pentru distractia copiilor decat ca necesitate, drumul prin padure fiind destul de scurt. Costa 4 lei/pers (adult sau copil).

Mai intai intalniti Turnul Bathory (puteti urca in el, dar panorama nu este spectaculoasa) si barbacana mare unde va puteti fotografia in postura de cavaleri. Odata intrati in cetatea de sus, intalniti primele case inca ruine, apoi ajungeti in zona renovata. 

Magazinele de suveniruri de aici sunt mult mai simpatice decat cele de jos, din parcare iar vanzatorii sunt costumati. Puteti inchiria mantii de cavaler pentru a face poze in ele, la magazinele din spatele fantanii cetatii gasiti intr-un colt o cusca marisoara de fier, ca o colivie, unde pentru 3 lei va puteti fotografia in ea, panorama din zona barbacanului mic, catre Rasnov, este impresionanta, si tot acolo gasiti magazinul cetatii (info point) de unde puteti cumpara carti, albume si ilustrate. Exista si unn punct de belvedere pe cel mai inalt varf din cetate.






Copiii mai mari pot arunca la tinta cu toporul (1 leu aruncarea)

1,5 km mai departe de intrarea catre Rasnov, pe acelasi drum puteti ajunge la Pestera Cetatii deschisa publicului in 2010 (dar descoperita din 1940). Inainte de ea aveti un drum in urcus de 450m, o plimbare de 8 minute in natura. Mi-au placut  panourile de pe drum; 350m, 6 minute, apoi de 2 minute... sa nu cumva sa zici ca nu mai poti. Pe drum intalniti mai multe banci generoase unde va puteti odihni.
Intrarea in pestera se face in grup organizat la interval de 30 min, temperatura este de 11 grade. Pestera este destul de frumoasa, are o sala mare si inalta cu mai multe formatiuni de tip stalactite, stalagmite, nu foarte spectaculoase (noi am vazut de cucand  Pestera Ursilor pe care o iau ca reper) insa cu siguranta merita vizitata macar o data. 
Vara, in fiecare sambata la ora 17:30 in Pestera se tin mici concerte sustinute de un cvartet din Brasov. Trebuie sa faceti totdeauna rezervare. Cu siguranta sunt deosebite.



Fun Park Trei Brazi, Predeal

Se afla inca de anul trecut pe lista noastra de aventuri planificate, iata-ne asadar astazi ajunsi la Trei Brazi la Fun Park, ultimul de pe Valea Prahovei care ne mai ramasese de incercat. 
Ce-i de facut acolo?
Cea mai distractiva activitate este tubing-ul, un topogan inalt de 35m si un traseu de 100m de alunecare cu colacul pe o suprafata artificiala, umeda. Desi fara multe curbe, viteza este suficient de mare sa o tii tot intr-un chiuit pana jos, ba mai sunt si vaporii de apa prin care treci, care tin pista umeda.
Urcarea se face pe o banda rulanta, ceea ce face drumul placut. Chiar si dupa 13 coborari de fiecare, copiii nu se saturasera de ele.

Au un singur traseu de catarat pentru copiii de la 4-14 ani, antrenant, destul de dificil pentru Eva care are abia 3 ani si jumatate, bun pentru maria care are 8 ani si destl de usor pentru Tudor care are aproape 11 ani se plateste la traseu - cel de copii costa 15 lei/pers si poate fi parcurs in 10-15 minute fara o probleme. Inaltimea la care sunt picioarele copilului nu depaseste 1,5m as zice eu, dar Eva a avut nevoie de un pic de ajutor de la supraveghetor pe vreo 2 segmente pe care nu ajungea sa se tina cu mainile de cablurile de sus. 





Oricum, daca vreti cel mai fain traseu de catarat pentru copii din zona, il gasiti la Aventura Parc Brasov, unde timp de 3 ore copiii se pot catara in voie, iar traseele lor nu necesita mutarea cablurilor de siguranta, ceea ce pentru cei mici poate fi complicat.

Fun Park Predeal mai are o zona de copii mici si foarte mici - ceea ce le lipseste celor din Brasov (desi acolo gasiti imidiat in afara parcului un loc de joaca) si Zamora  - aici au saltele de sarit, leagane, topogane, chiar un arc de tras la tinta, loc ce ne-a lipsit anul trecut la celelalte, cand Eva era prea mica sa se catere impreuna cu cei mari.
Tot in Busteni  mai exista un Fun Park la baza partiei Kalinderu din care mai functioneaza doar Alpin Coaster-ul. Intrarea la Partia Kalinderu se face din Busteni pe Valea Alba. In mod ciudat in Busteni nu exista nici un panou care sa arate unde trebuie sa iesi din DN1 catre partie.

Cum a fost la Lacul Sf. Ana, Baile Balvanyos, Turia

Se ajunge din drumul ce uneste Sfantu Gheorghe de Miercurea Ciuc, cam 17 km la dreapta, printre paduri frumoase de fag. Lacul Sf Ana este singurul lac vulcanic din tara, format chiar in craterul vulcanului Ciomatu, unul dintre  ultimii vulcani care au erupt in Europa de Est, probabil acum 42000 ani (wikipedia).
Singurul loc din care se vede lacul si conul vulcanului din jurul lui este marcat cu o sageata "spre belvedere", cam la mijlocul drumului ce coboara catre lac.

Pe marginea drumului, spre lac am gasit fragi - ceea ce i-a incantat mult pe copii asa ca au preferat sa faca drumul de 15-20 minute pe jos.


Distractia copiilor: sa arunce cu pietricele, sa intre cu picioarele in lac - apa era calduta si placuta, asa se simtea celputin intr-o zi destul de racoroasa, plimbarea cu barca pe lac 10 lei - 1/2h, 20 de lei ora. Unii faceau baie in lac (adancime max 7 m) dar cu o margine suficient de blanda. 


De mancat am ales sa mergem catre Baile Balvanyos, la  doar cativa km pe acelasi  drum secundar. Variante ar fi: Grand Hotel Balvanyos 4*, care ni s-a parut un pic paraginit si am trecut mai departe, la restaurantul La Cetate. Atractia lor: o masa cu scaune uriase, parca luata din povesti. In spatele terasei au loc de joaca cu topogane, destul de generos pentru un restaurant. Mancarea a fost destul de buna, ciorba pe baza de legume era facuta cu produse conservate - ceea ce se simtea un pic la gust, gratarul de pui insa foarte gustos, cartofii prajiti naturali.

Stalpul asta, asezat chiar in modesta intersectie mi-a placut foarte mult.

Dupa un gard se zareste una din piscinele cu ape minerale de izvor. "murdara" cum a spus Maria - probabil de la minerale.
Statiunea Baile Balvanyos este extrem de mica - 2 hoteluri in intersectia principala,  o strada care pleaca de acolo spre cetatea Balvanyos, la intrarea in statiune dinspre lacul Sf Ana am trecut pe langa un marc de aventuri pentru copii, nu foarte mare dar foarte atragator la vedere. 
La intoarcere ne-am continuat drumul catre Targu Secuiesc trecand prin satul Turia cu poarta simbolica aflata la iesire (cum veneam noi). remarcasem deja in sat mai multe porti inalte de lemn care aveau deasupra un fel de porumbar - casute cu acoperis si gauri rotunde, foarte simpatice. Satul are destule case vechi, mie mi-a placut, desi am trecut prin el in graba. Copiii erau deja obositi, drumul de intoarcere pana la Busteni era destul de lung si obositor pentru ei si pentru noi.
Toata zona este foarte frumoasa, asezata intre doua lanturi muntoase nu foarte inalte (Muntii Baraolt si Muntii Bodoc), daca ai timp merita si sa mergi incoace si incolo cu masina.

Sinaia - In cautarea rhododendronului

In zadar am cautat pe internet cum ajungi cat mai usor la rhododendronii din Bucegi. Numai site-uri ce descriu rezervatia... o fi mult de mers pe jos de la Cota 2000? putin? greu, usor?
Ne-am luat totusi ceva mancare, hanorace, geci si caciuli pregatiti de drum, cat o fi el, gata sa gasim rhododendronii, infloriti sau nu, dar sa stim unde sunt.
Raspunsul e simplu: de la Cota 2000, trebuie trecut pe sub capatul telecabinei si mers drept pe pajistea alpina cam 100m pana cand intalnesti tufele turtite, dar destul de raspandite pe pajiste. In perioada in care este inflorit (sfarsit de iunie sau, in anii racorosi ca acum, pe la inceputul lui iulie) se vede nu doar din telecabina ci si de jos, de la Furnica.
Noi am gasit Rhododendronul ofilit, ici colo cate o floare roz, cat sa ne facem o idee de cum ar fi fost totul. Dar pajistea alpina este plina de flori colorate, specii pe carenu le-am mai vazut niciodata - inclusiv unele negre, bleumarin, un fel de floarea miresei, cimbru salbatic, garofite si multe, multe altele.













Fetele si Tommy, pisica Cotei 2000.

Copiii mari si-au luat rol de mari exploratori - cautand cranii si maxilare vechi (probabil de oi) imprastiate ici colo pe pajiste. Asta a fost distractia nr 1 pentru ei si a facut din excursia noastra o joaca antrenanta. Ba chiar ma rugau sa "venim si maine aici".


 O floare de rhododendron ramasa in urma ploilor.

 Tufele de rhododendron intinse pe pajiste. Sunt atat de scunde, incat de departe ai zice ca sunt  tufe de afine.