Monaco-Ville şi Monte Carlo

Strada din La Condamine

Nici nu ştii unde se termină unul şi unde începe altul, ştii doar că eşti plină împărăţie a luxului.

Clădirile sunt noi şi îngrijite, spaţiile verzi sunt impecabile, totul este aranjat şi pregătit să încânte o categorie de oameni foarte pretenţioşi dar şi mulţi turişti curioşi, aşa ca noi.

Monaco Ville are acces spre mare prin Portul Hercule plin de ambarcaţíuni luxoase ca toate porturile de pe Coasta de Azur. Pentru cei care vor să înoate aici, există o piscină chiar la marginea lui. Pe toată lungimea portului se întinde un şir de terase urmate de un şir de locuri de joacă şi atracţii pentru copii. Am găsit aici pistă de carturi, topogane gonflabile, perete de alpinism, cabluri şi trasee aeriene de căţărat, saltele pentru sărit şi tot felul de alte minuni pentru copii. Din port pornesc perpendicular pe el străduţe cochete - cartierul La Condamine.

Trenuleţul turistic face în 40 de minute un tur complet incluzând Monaco Ville şi Monte Carlo şi pleacă din faţa  Muzeului Oceanografic, adică de pe dealul alăturat. Autobuzul turistic Hop on - Hop off are traseul un pic mai lung cu 12 staţii. Ambele însă nu circulă decât până pe la ora 17.

De aceea în prima după amiază în care am ajuns la Monaco ne-am dus să vizităm Muzeul Oceanografic. Acvariile sunt foarte mari, peştii diverşi, frumoşi şi în număr foarte mare. Copiilor le-a plăcut cel mai mult să atingă rechinii – activitate temporară din câte am înţeles. Muzeul are o terasă panoramică unde găzduiesc două ţestoase mari, un loc de joacă şi restaurantul. 

Tot în apropiere se află şi Palatul Regal la care noi nu am reuşit să ajungem. Copiii ne trăgeau cu disperare spre multele atracţii de lângă port. Am coborât printr-un parc splendid, plin de palmieri, de unde se văd  portul, La Condamine (cartierul de lângă el) şi Monte Carlo. Pe drum am găsit acestă ramă simpatică în care te poţi fotografia cu oraşul în fundal.

Seara (am ales-o special) am asistat la focul de artificii din cadrul Monaco International Musical Fireworks Competition sperând că vom vedea un foc de artificii la fel de spectaculos la fel ca la Cannes. Dar nu a fost aşa. Nici echipa cu pricina nu a fost suficient de bună, dar şi locul de lansare era destul de departe de mal, probabil din cauza ambarcaţiunilor din port iar muzica nu se auzea bine deşi citisem că bulevardul respectiv (Albert 1er) are şi el sistem de sonorizare. Nu avea - cel puţin în capătul în care am stat noi.

Pentru că rămăseseră încă multe de văzut ne-am întors a doua zi dimineaţă şi ne-am dus direct în Monte Carlo. În zona centrală ai impresia că mergi doar printre palate şi micile lor grădini. Tudor număra maşinile Ferarri pe care vedea căci într-adevăr nicăieri nu văzusem atâtea la un loc. 

Ambele oraşe au multe blocuri înalte care de departe par banale, fără să fie urâte, înţelegem însă că spaţiul acolo este o problemă. Şi aşa totul este în pantă. La o agenţie imobiliară am văzut un afiş în geam cu o garsonieră de 30mp de vânzare la 650.000 Euro.

Ne-am plimbat un pic pe lângă Cazino şi pe câteva străzi din zonă, am mâncat de prânz, apoi un Haagen Dazs care se află în parcul cazinoului, un pic mai în spate, după care am fugit la maşină doborâţi de căldură. 

Am încercat să mergem la plajă dar nu am găsit nici un loc de parcare (era sâmbătă, iar maşina noastră cu porbagajul suplimentar nu încape în cele subterane, altfel nu este o problemă de parcat). Din mersul maşinii plaja părea nisipoasă, deşi am văzut-o foarte puţin şi sigur avea zone fără şezlonguri.

Ne-am mai dus să vedem Fontvieille cu portul său aşezat chiar sub stâncile lui Monaco-Ville pe care se zăreşte castelul regal şi muzeul oceanografic pe partea cealaltă. Am dat un tur cu maşina pe chei, am admirat bloculeţele colorate şi liniştite şi helioportul de care copiii au fost foarte încântaţi.

Din Monaco am plecat înapoi spre Cannes cu gândul ferm de a reveni, poate doar în doi, dar am ales de data asta drumul de coastă şi nu autostrada. Am fost uimiţi de cât de frumoase sunt malurile abrupte din Cap D-Ail, Saint Laurent, Eze, Beaulieu-sur-mer şi Villefranche-sur-mer toate având jos plaje frumoase, ape albastru turcuaz şi roiuri de yachturi care stau agăţate de ele.

Spre Nisa şoseaua coboară, îşi pierde mult din farmecul montan şi plajele devin pietroase. Trecând prin Nisa cu maşina am fost încântaţi să vedem abia acum pe Promenade des Anglais indicatorul spre Parc Carol de Roumanie, parc despre care citisem că a luat numele lui Carol al II-lea care a trăit mulţi ani în Nisa alături de Elena Lupescu. Moştenise de la Regina Maria şi un castel aici, pe care l-a şi pierdut când a renunţat la tron, dar care a fost complet distrus în timpul războiului. 

Am mai scris despre Coasta de Azur

Cannes pentru copii

Marineland şi singurul spectacol cu orci din Europa

O după amiază la Nisa

Visiobulle sau a te uita pe sub apă

Muzeul bomboanelor Haribo - un pic mai spre vest

O incursiune vizuală în Muzeul Oceanografic din Monaco