Cum ne-am petrecut vacanţa din februarie la munte incercand sa schiem cat mai mult, si am cam ramas mai cu incercatul din cauza cozilor, intr-una din zile am pornit cu copiii către Cota 2000. Ultima dată fusesem acolo cu 5 ani in urmă.
Pe scurt, treaba este cam aşa:
Telegondola care duce la Cota 1400 este adminstrata de o firma separata decat telecabina care duce la Cota 2000. De asemenea, telescaunul de pe Valea Dorului face pereche cu telecabina - adica puteti folosi acelasi asa-zis schi pass, iar telegondola face pereche cu telescaunul de pe Valea Soarelui care sunt in administratia primariei.
Oricum ai ajunge sus, nu scapi de căratul schiurilor în spinare - ceea ce e cam neplăcut când trebuie să cari câte două perechi (şi pentru copii). Noi a trebuit să urcăm din parcarea de la Cota 1400 la telecabină (poţi alege între scări şi dealul pieptiş - oricum e nasol), de la Cota 2000 la plecarea pârtiei de pe Valea Dorului şi pentru că am ales să cobor pe pârtia cea mai din stânga, încă vreo 200 m de mers ca să ajung înapoi la telescaun.
Telescaunul de pe Valea Dorului este demn de muzeu, se deplasează cu viteza mersului la pas iar băncuţa este din scândurele de lemn. Noroc că este colorat frumos :-)
Dacă treci peste treaba cu schi pass diferit, nu e vânt şi nu e prea aglomerat, peisajul e frumos, pârtiile nu foarte abrupte, despre calitatea lor - când am fost noi erau pe jos un fel de bulgăraşi mici de gheaţă. Telescaunul de pe Valea Soarelui este închis (cu bulă) şi pare de capacitate mai mare. Noi nu l-am încercat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu