Reef Aquarium Herăstru

După ce am vizitat de curând Acvariul din Tulcea, care ne-a plăcut foate mult, eram oarecum sceptici despre ce vom găsi la Reef Aquarium, în Bucureşti. De ce? Nu ştiu.

Reef Aquarium este organizat în cele două clădiri Expoflora din Parcul Herăstrău. Una dintre clădiri are peşti de apă dulce, a doua îi găzduieşte pe cei de apă sărată. Între peşti nu este nici o diferenţă, căci toţi sunt foarte coloraţi, deci pentru noi, exotici. Acvariile sunt generoase şi au multă vegetaţie acvatică.

Festivalul Turcesc

Nu am detalii despre tot ce s-a întâmplat acolo, dar mă simt datoare să povestesc despre ce am văzut şi cum ni s-a părut nouă, mai ales că fiind la a 2-a ediţie, înţeleg şi sper să se repete.

Anul acesta (2013) a avut loc în weekendul 17-19 mai în parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle.

Turcoaice gatind la Festivalul Turcesc

Satul şi Pădurea Letea

Închei poveştile despre excursia noastră în Deltă cu satul Letea.

Delta Dunării

Dintre toate variantele în care am fi putut vedea Delta pentru prima dată am ales o excursie în care eram preluaţi din Tulcea joi la ora 16 şi aveam să fim aduşi înapoi la debarcader duminică la ora 11.

Cum a fost? Cam cum ne-am închipuit că va fi. Fascinant.

Satul Mila 23

Debarcaderul Mila 23

Nici nu ştiu cu ce să încep...
pentru că nu am mai văzut un sat ca Mila 23....

Stradă în Mila 23

Tulcea, poarta noastră către Deltă

Pornesc să povestesc despre experienţa noastră în Deltă începând, aşa cum am făcut-o şi noi, cu Tulcea.

Nu pot să nu îmi arăt entuziasmul faţă de drumul către Tulcea care înseamnă o parte din Autostrada Soarelui (banal), după care am întâlnit păduri de salcâmi înfloriţi şi multe dealuri blânde pe care le urci şi le cobori, presărate de eoliene (astea ne fascinează mereu), multe încă în construcţie. Tot drumul durează 4 ore, însă asfaltul este foarte bun, prin urmare este o plăcere.

Mănăstirea Văratec

Am găsit Mănăstirea Văratec în pregătiri de Paşte. Măicuţele umblau în toate părţile, multe erau în biserică şi se rugau sau ascultau rugăciunile citite de o alta, turişti erau destui, unii mai credincioşi alţii doar curioşi. 

Măicuţele mi-au atras atenţia în mod deosebit. Treceau pe alei ducând ba câteva flori, ba o servietă, ba sprijinindu-se uşor într-un toiag, unele vorbeau în şoaptă între ele. Îmbrăcate la fel, feţele lor atrăgeau atenţia în mod deosebit în special grupul celor din biserică. Câtă expresie prinse în riduri, câte griji, apăsare, dar totuşi cu priviri senine, câtă dedicaţie pentru credinţă. 

Pădurea de Argint

Am citit câteva cuvinte despre Pădurea de Argint pe un site de prezentare a Judeţului Neamţ şi m-am gândit ... uau, ce superb trebuie să fie!

Am găsit-o pe drumul care duce la Mănăstirea Văratec dar în ciuda potenţialului ideii de a vedea o pădure de mesteceni ca în poveşti, am găsit o pădure mult mai mică decât mă aşteptam, îngrădită, deci inaccesibilă, iar mestecenii bătrâni aveau presăraţi  printre ei şi alţi arbori care îi furau din farmec. Totuşi merită o privire.

În apropiere se află şi Pădurea de Aramă din poezia lui Eminescu.

Zimbrăria Dragoş Vodă

La câţiva km de Târgu Neamţ se ascund câteva dintre comorile preţioase ale Moldovei, zimbrii.

Deşi nu sunt mulţi la număr (am văzut vreo 4) sunt impresionanţi prin statura şi linia corpului. 

Humuleşti, casa lui Ion Creangă

Humuleşti nu mai este un sat ca în Amintirile lui Creangă căci Târgu Neamţ l-a înghiţit cu totul. Practic este un cartier al acestuia.

Căsuţa este cât se poate de frumoasă şi îngrijită, curtea ei asemenea. La intrare se pot cumpăra cărticele cu poveştile lui Creangă şi multe alte cărţi despre viaţa lui.

Cotnari

Am poposit în Cotnari pentru o scurtă vizită de familie. La rang de comună, Cotnari este un orăşel întins pe dealuri pline cu viţă de vie, iar pe cel mai înalt dintre ele se întrezăreşte Castelul Cotnari. 

Pe dealul Cătălina s-au descoperit ruinele unei cetăţi dacice, Castelul Cotnari nu este deschis publicului (este folosit pentru birouri), combinatul Cotnari se poate vizita cu o cerere prealabilă (noi am fost acum câţiva ani) şi mai

Hodora sau livezi nesfârşite de cireşi

Hodora este un sat care ţine de Comuna Cotnari, iar faţă de acesta din urmă este oarecum peste drum.

Boroaia, intrarea în Bucovina

Pentru mine Boroaia este unul dintre satele (comună) cele mai frumoase din România. Probabil pentru că îmi aminteşte de atmosfera din Amintirile lui Creangă. Aşa mi s-a părut acum 13 ani când l-am vizitat pentru prima dată, aşa îmi pare şi acum când petrecem aici sărbătorile de Paşte cu toţi cei trei copii ai noştri plus bunici, mătuşi, veri şi o străbunică.