Rezervatia Naturala Plitvice - cu copiii

Parcul are doua intrari: 1 si 2. Un tur complet al parcului dureaza 6 ore pe un traseu circular care nu poate fi scurtat daca obosesti. La pensiune ne-au spus ca in weekend si daca vremea este buna, traseul poate dura pana la 12 ore din cauza cozilor la trenulet sau vaporase. "Norocul" nostru: vreme inchisa si ploioasa dimineata, astfel ca am parcurs parcul in 6 ore, incepand cu ora 8.

Cea mai frumoasa parte a parcului se afla in apropierea intrarii nr 1. Acolo se afla casada pe care o vedeti in brosurile despre Plitvice, iar malul este inalt oferind o vedere panoramica deasupra lacurilor si cascadelor din acesta zona (a lacurilor de jos). Daca aveti timp putin la dispozitie intrati pe acolo, coborati malul spre cascada mare si pe acelasi drum inapoi. 

Noi am plecat pe o vreme cam ploiasa si rece si ne-am gandit sa ne ducem intai la masina-trenulet (de la intrarea nr 2) cu care am urcat pana la lacurile de sus. Am coborat pe langa ele, am parcurs drumul cu vaporasul (atentie! nu poate fi luat decat intr-o directie) am mancat la debarcaderul P3 (gratare si pui la rotisor foarte bune la  pret rezonabil dupa parera noastra) si am vrut sa ne intoarcem la masina pe cel mai scurt drum, adica inapoi cu vaporasul, ceea ce nu s-a mai putut :-( 

A trebuit astfel sa ocolim tot parcul, vrand -nevrand, ceea ce a fost  un pic  obositor pentru copii, mai ales ca pentru a ajunge la capatul de jos al trenuletului ai de urcat un versant intreg de munte.

Intrarea in parc costa cam 23 de Euro / adult. Peste tot se poate plati cu cardul, inclusiv in interiorul parcului.

site oficial: www.np-plitvicka-jezera.hr

Postojna, o pestera ce nu trebuie ratata

Pe drumul dinspre Italia spre Romania,  curand dupa ce intri in Slovenia, o multime de indicatoare te ghideaza catre Pestera Postojna. Anul acesta am inclus-o in program.

Intrarile se fac in grupuri organizate, cu mai multi ghizi insotitori care impart grupul in functie de limba in care vorbesc. Noi am avut de asteptat doar 10 minute.

Ne-a impresionat la fel de  mult ca Pestera Ursilor, pe care am vizitat-o acum cateva luni, insa totul aici are dimensiuni parca de 10 ori mai mari - mai late, mai inalte, mai  lungi...

Vizita dureaza 90 minute din care 15 min x 2 le petreci intr-un trenulet cu locomotiva turtita, care trage dupa el prin tunele pline de stalactite, stalagmite si coloane uriase, o multime de vagoane cu turisti. Merge destul de repede, dar cea mai frumoasa parte a pesterii urmeaza abia dupa aceea - cam 3 km pe care ii parcurgi pe jos intr-o ora, pe un traseu circular, un pic cam in graba si asta, dupa parerea noastra, dar traficul de turisti  in pestera este foarte mare.

De la intrare se pot inchiria pelerine groase (3,5 Euro) iar la iesire se pot cumpara  poze facute de fotografi profesionisti cand intrati sau automat in trenulet. intrarea in pestera costa 23 euro/adult.

Mancare gasiti la buticurile din jur - restaurantul cu autoservire pana la 16, hamburger, pizza, clatite dupa aceea.

Iata cateva din pozele noastre, insa in realitate este mult mai frumoasa:

La finaul turului, intr-un acvariu intunecat, puteti vedea cateva exemplare de proteus, specie ce traieste in apele intunecate ale pesterii. Noi am fotografiat un poster.

site oficial: www.postojnska-jama.eu

Lago Maggiore: Stresa

A fost dragoste la prima vedere de cand am coborat noaptea, pe stradutele intortocheate ce duceau spre hotel si peste tot in jurul lacului se vedeau palcuri de luminite stralucitoare care iti aratau cata viata forfoteste in jurul lacului.

Desi inconjurat de munti, clima este blanda,  permitant hotelurilor si proprietarilor de vile sa-si umple curtile cu palmieri. A fost o surpriza pentru noi sa intalnim atata vegetatie exotica la poalele unor munti.

Oraselul este agatat de panta unui deal inalt, cu strazi inguste si intortocheate pe care si-au gasit locul mici palate, dar si vile, unele cu gradini uriase. Spre marginea lacului strazile se intind domol ramanand la fel de inguste, cu casute specifice italiene, nici prea noi, nici prea frumoase, dar pline de farmec. 

Principalele atractii sunt ale orasului sunt Insulele Boromee, telecabina Stresa - Alpino - Mottarone (www.stresa-mottarone.it) care ofera panorame minunate asupra insulelor, Alpilor si celor 7 lacuri din jur si Alpin coaster-ul  (Alpyland Mottarone www.alpyland.com) din varful muntelui, cu 1,2 km de pista.

Alpin coaster-ul porneste de la capatul de sus al telescaunului. (1900 m)

Nu poate lipsi de aici gelateria excelenta pe care  am descoperit-o in oras: riva est gelato pe Principesa Margherita 38.

Am incercat Safari Park-ul din Pombia (www.safaripark.it 40 min cu masina) dar parerea noastra este ca nu merita. Au animale putine, nu poti interactiona cu ele (ma refer la erbivore evident, care in Fasano, in susul Italiei, isi bagau aproape capul in masina sa le mangaiem si sa le dam o feliuta de mar), atractiile din zona de distractii sunt cam vechi si kitsch, mai sunt cateva animale de ferma.

poate fi util: www.stresaturismo.it

Am gasit in brosuri ca se mai pot vizita in zona:
Parco della Villa Pallavicino, parc cu mic zoo  www.parcozoopallavicino.it
Falconeria Locarno (vulturi pe partea elvetiala a lacului) www.falconeria.ch
Aquapark in Baveno: http://www.aqua-lake.com/

Insulele Borromee: Isola Bella

Insulele Borromee (numite dupa familia Borromeo care a inceput achizitia lor in secolul 16) sunt un grup de trei mici insule asezate in partea italiana a Lacului Maggiore, intre Stresa si Verbania: Insula Bella (numita dupa Isabella, contesa) - are palat si gradina, Isola dei Pescadori (un mic sat pescaresc) si Isola Madre - cu muzeu si gradina. 

Mai multe companii au curse regulate catre si  intre aceste insule.

Vremea ploioasa si  timpul scurt de doar doua zile petrecut in Stresa ne-a permis sa vizitam doar insula Bella. Neasteptat pentru noi, care visam chiar la un apus de soare la o terasa de pe insula, ultimele barci pleaca spre oras, dupamiaza la 6:30. Pe Insula Bella se poate vizita palatul dar spectaculoase cu adevarat sunt gradinile terasate pe mai multe nivele, cu plante exotice, hortensii urase, palmieri, portocali, padurice de bambus, ziduri imbracate in verdeata si pauni albi care se plimba liberi. 

Insula Pescadori se poate vedea in 20-30 de minute (noi nu le-am avut...). Este foarte mica si are alei inguste, case tipis italiene,par destul de vechi de departe si cateva restaurante.

Transportul cu barca dus-intors din Stresa: 10 Euro/adult pentru doua  insule, 8 Euro pentru una singura, copii nu platesc, vizatare palat si gradini pe insula Bella: 13 Euro/adult.

Mica noastra aventura in Chamonix - Mont Blanc

Plecand din Alsacia catre Stresa, in Italia, langa Lago Maggiore, urmatoarea noastra destinatie, ne-am gandit sa trecem sa vedem Mont Blanc-ul - cel mai inalt varf din Europa - 4810m. Poate fi vazut fie urcand din Franta, din Chamonix (2 telecabine) pana la Aiguille du Midi (3812m) fie din Italia (vreo 4 cabluri).

Ne-a luat peste 4 ore sa ajungem, drumul final fiind intortocheat la maxim pe panta unui munte.

Odata ajunsi am aflat ca telecabina are probleme tehnice si o mare de oameni astepta in speranta ca va deveni functionala in curand. Oricum este impresionant sa vezi de jos, in plin august, un munte acoperit pe varf complet de zapada. iar din el ghetari care curg la vale.

De la informatii ni s-a spus ca Eva este prea mica sa urce atat de sus, asa ca ne-am indreptat pasii catre trenuletul rosu ce duce turistii la ghetarul Mer de Grace. Trenul cu cremaliera urca pe munte de la 1000 la 1913 m in vreo 20 de minute. Pot spune ca la urcare, ridicandu-ma un pic de pe banca, am avut senzatia ca nu ma pot tine pe picioare, atat de mare era forta de tractiune a trenului la deal.

Trenul ajunge pe un munte chiar deasupra getarului care vara este albicios inspre munte si acoperit de praf si grohotis spre vale. 

Pentru a cobori la ghetar mai trebuie luata o telegondola si apoi coborate 420 de trepte. Desi coada este mare, transportul este destul de eficient. Exista si varianta de mers pe jos.

Ne-a uimit sa vedem, in timp ce coboram scarile, care era nivelul ghetarului in 1990, apoi in anul 2000, 2003, 2005.

Pestera este impresionanta prin culoarea bleo pe care o are gheata in lumina naturala.

Celalalt ghetar curgator, The Bossom, care se vede din Chamonix, parca si mai spectaculos l-am vazut doar de departe: este incretit si ace uriase de gheata se ridica parca din el. Am gasit un link: http://www.chamonix.com/glacier-des-bossons,90,en.html se pare ca exista un telescaun care duce in apropierea lui. Trebuie sa ajungem si acolo. 

Ca sa ajungem in Italia, am intrat prin Tunelul Mont Blanc. 12,5 km de tunel trece exact pe sub Aiguille du Midi, varful urias pe care il vedeam de jos. O multime de masuri de siguranta sunt gandite pentru traversarea in siguranta a tunelului; viteza redusa, marcaje luminoase de pastrare a distantei, primesti un pliant cu reguli si masuri de siguranta dintre care prina este sa asculti radioul. Prin munte :-) Unul special, care din cand in cand iti aminteste ca tunelul este supravegheat video. 

Ghetul Mer de Glase vazut de la statia de tren:

 Panourile astea, apar din cand in cand pe traseus cu scari) m-au amuzat grozav:

Cand ne-am intors la statia de tren a inceput sa ploua. Si a tinut-o tot asa ...

 Ghetarul The Bossom:

Am vazut in Chamonix curand dupa ce am plecat cu trenuletul, Parc de loisirs (www.chamonixparc.com) un parc de distractii pentru copii cu alpincoaster si topogane. Parea interesant!

Tot in zona exista Tramway du Mont Blanc www.compagniedumontblanc.co.uk cu un traseu de 12,4 km pe munte.