Se ajunge din drumul ce uneste Sfantu Gheorghe de Miercurea Ciuc, cam 17 km la dreapta, printre paduri frumoase de fag. Lacul Sf Ana este singurul lac vulcanic din tara, format chiar in craterul vulcanului Ciomatu, unul dintre ultimii vulcani care au erupt in Europa de Est, probabil acum 42000 ani (wikipedia).
Singurul loc din care se vede lacul si conul vulcanului din jurul lui este marcat cu o sageata "spre belvedere", cam la mijlocul drumului ce coboara catre lac.
Pe marginea drumului, spre lac am gasit fragi - ceea ce i-a incantat mult pe copii asa ca au preferat sa faca drumul de 15-20 minute pe jos.
Distractia copiilor: sa arunce cu pietricele, sa intre cu picioarele in lac - apa era calduta si placuta, asa se simtea celputin intr-o zi destul de racoroasa, plimbarea cu barca pe lac 10 lei - 1/2h, 20 de lei ora. Unii faceau baie in lac (adancime max 7 m) dar cu o margine suficient de blanda.
De mancat am ales sa mergem catre Baile Balvanyos, la doar cativa km pe acelasi drum secundar. Variante ar fi: Grand Hotel Balvanyos 4*, care ni s-a parut un pic paraginit si am trecut mai departe, la restaurantul La Cetate. Atractia lor: o masa cu scaune uriase, parca luata din povesti. In spatele terasei au loc de joaca cu topogane, destul de generos pentru un restaurant. Mancarea a fost destul de buna, ciorba pe baza de legume era facuta cu produse conservate - ceea ce se simtea un pic la gust, gratarul de pui insa foarte gustos, cartofii prajiti naturali.
Stalpul asta, asezat chiar in modesta intersectie mi-a placut foarte mult.
Dupa un gard se zareste una din piscinele cu ape minerale de izvor. "murdara" cum a spus Maria - probabil de la minerale.
Statiunea Baile Balvanyos este extrem de mica - 2 hoteluri in intersectia principala, o strada care pleaca de acolo spre cetatea Balvanyos, la intrarea in statiune dinspre lacul Sf Ana am trecut pe langa un marc de aventuri pentru copii, nu foarte mare dar foarte atragator la vedere.
La intoarcere ne-am continuat drumul catre Targu Secuiesc trecand prin satul Turia cu poarta simbolica aflata la iesire (cum veneam noi). remarcasem deja in sat mai multe porti inalte de lemn care aveau deasupra un fel de porumbar - casute cu acoperis si gauri rotunde, foarte simpatice. Satul are destule case vechi, mie mi-a placut, desi am trecut prin el in graba. Copiii erau deja obositi, drumul de intoarcere pana la Busteni era destul de lung si obositor pentru ei si pentru noi.
Toata zona este foarte frumoasa, asezata intre doua lanturi muntoase nu foarte inalte (Muntii Baraolt si Muntii Bodoc), daca ai timp merita si sa mergi incoace si incolo cu masina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu