Mausoleul de la Mărăşeşti

Monumentul de la Marasesti

Am trecut de atâtea ori pe lângă el! Ba unii chiar spun că îl ştiu, deşi nu l-au văzut decât din depărtare. Chiar şi acum am fi trecut în goană dacă nu am fi observat restaurantul de lângă el în timp ce ne gândeam că trebuie să le dăm copiilor o masă caldă de prânz. 

Mausoleul de la Mărăşeşti se află în Vrancea, în oraşul cu acelaşi nume situat între Bacău şi Focşani, mai exact la 23 km de cel din urmă.

Sarcofagul central

Castelul Sturdza de la Miclăuşeni

Castelul Sturdza de la Miclăuşeni

Se află pe drumul ce leagă oraşul Roman de Târgu Frumos şi urcă mai departe spre Botoşani. 

Din exterior castelul este o adevărată bijuterie. Construit în stil neogotic, are o multime de decoraţiuni şi turnuri elegant şi frumos armonizate între ele. Toate detaliile mi s-au părut superbe chiar dacă de aproape unele par a fi bine întreţinute.

Conacul Polizu din Maxut

Ca să fim aproape de livada de cireşe din Hodora pe care ne-am dorit atât de mult să o vedem, am ales să stăm boiereşte la Conacul Polizu din satul Maxut, în imediata apropiere a oraşului Hârlău (ieşirea spre Deleni).

Conacul Polizu

Biserica Sfântul Gheorghe Hârlău

Biserica Sfantul Gheorghe Harlau

Construită în 1492, ctitorită chiar de Stefan cel Mare, biserica Sf. Gheorghe din Hârlău are o arhitectură deosebită şi merită o scurtă vizită dacă eşti prin zonă.

Exteriorul este din cărămidă roşie cu nişte elemente decorative de ceramică divers clorată, ca nişte farfurii. Ferestrele sunt frumos decorate. Interiorul este extrem de înnegrit de sutele de mii de lumâări care au fost probabil aprinse atâtea sute de ani.

Aventura noastră la cireşe

Ani la rând mi-am dorit să ajungem la livada de cireşe de la Hodora când cireşele sunt coapte. O mai văzusem astfel în urmă cu 12 ani. Aveam în minte peisaje cu dealuri pierdute în zare, ]n culori din ce ]n ce mai pale, despre care insa nu mai eram sigură dacă le văzusem într-adevăr de la un capăt al livezii, sau le-am visat.

Mănăstirea Văratec

Am găsit Mănăstirea Văratec în pregătiri de Paşte. Măicuţele umblau în toate părţile, multe erau în biserică şi se rugau sau ascultau rugăciunile citite de o alta, turişti erau destui, unii mai credincioşi alţii doar curioşi. 

Măicuţele mi-au atras atenţia în mod deosebit. Treceau pe alei ducând ba câteva flori, ba o servietă, ba sprijinindu-se uşor într-un toiag, unele vorbeau în şoaptă între ele. Îmbrăcate la fel, feţele lor atrăgeau atenţia în mod deosebit în special grupul celor din biserică. Câtă expresie prinse în riduri, câte griji, apăsare, dar totuşi cu priviri senine, câtă dedicaţie pentru credinţă. 

Pădurea de Argint

Am citit câteva cuvinte despre Pădurea de Argint pe un site de prezentare a Judeţului Neamţ şi m-am gândit ... uau, ce superb trebuie să fie!

Am găsit-o pe drumul care duce la Mănăstirea Văratec dar în ciuda potenţialului ideii de a vedea o pădure de mesteceni ca în poveşti, am găsit o pădure mult mai mică decât mă aşteptam, îngrădită, deci inaccesibilă, iar mestecenii bătrâni aveau presăraţi  printre ei şi alţi arbori care îi furau din farmec. Totuşi merită o privire.

În apropiere se află şi Pădurea de Aramă din poezia lui Eminescu.

Zimbrăria Dragoş Vodă

La câţiva km de Târgu Neamţ se ascund câteva dintre comorile preţioase ale Moldovei, zimbrii.

Deşi nu sunt mulţi la număr (am văzut vreo 4) sunt impresionanţi prin statura şi linia corpului. 

Humuleşti, casa lui Ion Creangă

Humuleşti nu mai este un sat ca în Amintirile lui Creangă căci Târgu Neamţ l-a înghiţit cu totul. Practic este un cartier al acestuia.

Căsuţa este cât se poate de frumoasă şi îngrijită, curtea ei asemenea. La intrare se pot cumpăra cărticele cu poveştile lui Creangă şi multe alte cărţi despre viaţa lui.

Cotnari

Am poposit în Cotnari pentru o scurtă vizită de familie. La rang de comună, Cotnari este un orăşel întins pe dealuri pline cu viţă de vie, iar pe cel mai înalt dintre ele se întrezăreşte Castelul Cotnari. 

Pe dealul Cătălina s-au descoperit ruinele unei cetăţi dacice, Castelul Cotnari nu este deschis publicului (este folosit pentru birouri), combinatul Cotnari se poate vizita cu o cerere prealabilă (noi am fost acum câţiva ani) şi mai

Hodora sau livezi nesfârşite de cireşi

Hodora este un sat care ţine de Comuna Cotnari, iar faţă de acesta din urmă este oarecum peste drum.

Boroaia, intrarea în Bucovina

Pentru mine Boroaia este unul dintre satele (comună) cele mai frumoase din România. Probabil pentru că îmi aminteşte de atmosfera din Amintirile lui Creangă. Aşa mi s-a părut acum 13 ani când l-am vizitat pentru prima dată, aşa îmi pare şi acum când petrecem aici sărbătorile de Paşte cu toţi cei trei copii ai noştri plus bunici, mătuşi, veri şi o străbunică.

Boroaia, sat langa Falticeni

Boroaia este un sat care m-a surprins prin asemanarea ulitelor lui cu satul despre care Ion Creanga povesteste in Amintirile lui, sau cel putin asa mi l-am inchipuit eu. Casele au garduri de lemn cu acoperis de sindrila, ulitele largi erau strajuite de ciresi urisi infloriti asa cum i-am prins noi intr-un inceput de mai, liniste, soare caldut de primvara, ce altceva ti-ai mai putea dori?

Cum anul acesta vrem sa fim acolo de Paste revin cu poze relevante.

Gura Humorului si Manastirea Voronet

Am facut o escala in Gura Humorului pe drumul dinspre Maramures catre Bucuresti caci am vrut sa vada copiii o biserica pictata. Nu mai vazusera niciodata. Desigur Voronet a fost obiectivul nostru.

Am cumparat o carticica cu poze chiar la intrarea in manastire si astfel au avut ce sa caute pe acolo. Au privit totusi pictura recunoscand ca asa ceva nu au mai vazut. Cred insa ca o singura biserica a fost de ajuns pentru ei.